Copilul realizează că el are o minte diferită de a celorlalți. Copilul devine astfel din actor și regizor.

Tipuri de minciuni
Studiile au arătat că există mai multe tipuri de minciuni pe care copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 14 ani le spun în mediul lor natural, după cum au raportat părinții lor: minciuni ocazionale (cei cu puține minciuni raportate, 51%), mincinoși instrumentali (42%, mint pentru un beneficiu material) și mincinoși antisociali (mint pentru a evita neplăceri personale, 7%). Copiii cu TOM inferior au raportat o frecvență mai mare a minciunilor antisociale, ceea ce sugerează folosirea minciunii ca un comportament social problematic.

Minciunile și stilul parental
Un alt factor important atunci când vine vorba de minciunile antisociale ale copiilor este stilul parental. Stilul parental autoritar au fost predictori buni pentru comportamentul de tip minciună la copii, cât și probabilitatea de a menține minciuna. Studiul a fost efectuat pe copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani care au fost puși într-o situație de a rezistenta la o tentație, pentru a determina minciuna spontană. Rezultatele au indicat că aceste comportamente pot fi moderate de un stil parental responsiv.
Studiile sugerează că părinți cu o minte deschisă au copii ce tind să spună minciuni adaptative și să fie mai autonomi în situații sociale ambigue.

Ce părere au copiii despre minciuni?
Copiii evaluează minciunile prosociale mai puțin negativ decât minciunile egoiste. Copiii evaluează minciunile despre opinii mai puțin negative decât minciunile despre fapte (conținut). Spunând adevărul despre fapte este evaluat mai pozitiv decât să spui adevărul despre opinii. Începând cu vârsta de 7 ani și până la vârsta adultă, intenția de a minți este mai pronunțată.
Au fost observate minciunile prosociale în situația primirii unui cadou dezamăgitor. Dintre toți copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani, 59,5% au spus o minciună prosocială și anume că le-a plăcut cadoul. În plus, dintre acei copii care au spus minciuni prosociale, 53,2% și-au menținut poziția în timpul dialogului ulterior, demonstrând astfel abilități avansate de minciună. Toți cei care au spus aceste minciuni au arătat în teste ulterioare mai bune capacități de memorare, control și teoria minții superioară. Vârsta nu a fost un predictor al minciunii prosociale, în schimb vârsta mai mare a arătat capacitatea de a menține minciuna în timp.

Surse:
Journal of Experimental Child Psychology, Volume 159, July 2017, Pages 185–198, Influence of social factors on the relation between lie-telling and children’s cognitive abilities
Victoria Talwara, Jennifer Lavoiea, Carlos Gomez-Garibellob, Angela M. Crossmanc
Cognitive Development, Volume 41, January–March 2017, Pages 33–45, Developmental profiles of children’s spontaneous lie-telling behavior
Jennifer Lavoiea, Karissa Leduca, Cindy Arrudaa, Angela M. Crossmanb, Victoria Talwara
Journal of Experimental Child Psychology, Volume 132, April 2015, Pages 1-13, The roles of liar intention, lie content, and theory of mind in children’s evaluation of lies,
Him Cheung, Tik-Sze CarreySiu, LanChen
Journal of Experimental Child Psychology, Volume 162, October 2017, Pages 89–100,
Parental mind-mindedness but not false belief understanding predicts Hong Kong children’s lie-telling behavior in a temptation resistance task
Lamei Wanga, Liqi Zhub, Zhenlin Wang