Mobbingul: psihoteroarea la locul de muncă
Konrad Lorenz a fost primul care a folosit termenul de mobbing și se referea la agresiunea exercitată de un grup de animale mai mici asupra unui animal mai mare solitar.(1991)
În prezent mobbingul este un tip de conflict asociat cu expresii de interacțiune inadecvată la locul de muncă. Marea majoritate a literaturii de specialitate adaugă ca elemente definitorii ale mobbingului: hărțuirea psihologică la locul de muncă, agresiune și psihoteroare. Proiectat pentru a devaloriza, mobbing-ul produce daune psihologice, distruge stima de sine și reduce încrederea persoanei în ceilalți. Agresorul face acest lucru prin insulte, acuzații, amenințări, critici distructive, țipete, manipulări, tăcere, indiferență și disprețuire.
Mobbingul poate fi identificat și în situații particulare caracterizate prin ignorarea persoanei într-un mod sistematic, care ar putea fi înțeleasă ca o formă de agresiune, în măsura în care limitează victima să își îndeplinească sarcinile de lucru. Mobbing-ul este un atac emoțional. Acesta începe cu a fi ținta unui comportament lipsit de respect și dăunător. Poate fi descris ca încercarea cuiva de a forța pe altcineva să renunțe la locul de muncă prin crearea unei atmosfere agresive și prin provocarea altor persoane cu sau fără consimțământul acestora, împotriva unei persoane și efectuarea de acte rău intenționate continue, acuzații voalate și critici. Persoana de multe ori nu spune nimic și nu ripostează din dorința de a-și păstra locul de muncă. Dacă cineva suferă în urma unei acțiuni de acest tip cel puțin o dată săptămână, pentru o perioadă minimă de șase luni se poate numi victimă a mobbing-ului.
Acest fenomen afectează calitatea vieții și, prin urmare, performanța, angajamentul și satisfacția de locul de muncă. Impactul direct duce la modificarea comportamentului persoanei la locul de muncă, în familie și mediul social, și în final duce la renunțarea la locul de muncă. De multe ori persoana este atât de afectată încât îi este foarte greu să își găsească un alt loc de muncă sau să reintre în câmpul muncii.
Într-un studiu publicat în 2016 (Enfermería Universitaria), rezultatele arată o prevalență a mobbingului în rândul personalului medical de aproximativ 17-20 % . Persoanele afectate aveau de regula vârsta sub 30 de ani și nu aveau o vastă experiență profesională.
Esther Maria Antequera Manotas, Procedia – Social and Behavioral Sciences, Mobbing in Organizations: Analysis of Particular Cases in a Higher Education Institution, Volume 191, 2 June 2015
M.M. Molero Jurado, M.C. Pérez-Fuentes, J.J. Gázquez Linares, Mobbing among nursing staff, Enfermería Universitaria, 4 aprilie 2016
Neriman Görgülüa, Kerime Derya Beydağb, Funda Şensoyb, Mithat Kıyakb, The effects of mobbing (bullying) on health employes, Istanbul, Turkey, 2014
Distribuie!
Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Linkedin
Share on Pinterest
Sunt aici să te susțin.
Aștept mesajul tău.
