Psihologia alimentației pe bază emoțională

Cabinet Psiholog Bucuresti Manuela Varzaru

Psihologia alimentației. Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care ne modelează starea gândirea și stările de sănătate mintală. Nu mai este un subiect recent în lumea științifică. Încă de pe vremea lui Hipocrate, existau anumite menționări în cărțile de medicină care făceau referire la alimentele cu efecte benefice asupra stării de bine.

Se credea că unele alimente au efecte calmante, altele erau folosite pentru inducerea unei stări de bine, iar altele erau utilizate pentru efectele lor afrodiziace. Inclusiv în zilele noastre, multe dintre acestea sunt folosite cu același scop.

Cu toate acestea, relația dintre ceea ce mâncăm și cum ne simțim este o relație complexă.

Psihologia alimentației.
Ce este mâncatul pe bază emoțională?

Un procent destul de mare, aproximativ de 40% din oameni, tind să consume alimente atunci când se simt stresați, nervoși sau anxioși. La celălalt pol, 40% din oameni mănâncă mai puțin sau chiar deloc. Restul de 20% nu au declarat nicio modificare a cantității de alimente consumate în funcție de stările interioare.

Mâncatul pe fond emoțional este considerat ca fiind o manifestare denumită depresie atipică. Nu se manifestă precum depresia pe care o cunoaștem, ci poate fi gestionată emoțional și ținută sub control dacă se consumă alimente bogate în calorii.

Alimentele scăzute în calorii nu oferă aportul nutritiv necesar pentru corp și minte, astfel încât apare tensiunea nervoasă ce creează un reflex de mâncat pe fond nervos.

Din nefericire, mâncatul pe bază emoțională este realitatea vieții noastre moderne. Nu mereu avem timp să ne procurăm nutrienții necesari pentru o zi liniștită și de cele mai multe ori alegem să ne mâncăm în loc să ne hrănim organismul cu elementele necesare de care are nevoie pentru a funcționa normal.

 

Care sunt manifestările și cauzele alimentației pe bază emoțională?

Mâncatul emoțional, compulsiv, se manifestă diferite de la un om la altul. Este diferit de foamea fiziologică care apare la anumite intervale regulate de timp.

Manifestările mâncatului compulsiv pot fi:

  • senzația de foame brusc apărută
  • foamea intensă, care generează sentimentul necesității imediate de a consuma anumite alimente
  • alegerea alimentelor nesănătoase în favoarea celor sănătoase
  • dorința de a mânca este însoțită de stres sau de o emoție puternică și neplăcută
  • singurătatea și lipsa afecțiunii se pot refula în manifestări anxioase ce conduc spre o alimentație dezechilibrată
  • nevoia emoțională de a mânca este urmată de sentimente de vinovăție

Cauzele sunt multiple, femeile sunt cele mai expuse riscului alimentației pe fond emoțional. Una dintre cele mai întâlnite cauze este riscul crescut de cortizol în organism. Dependența de mâncare dezvoltă tipare repetitive de alimentație care conduc spre manifestări secundare, precum:

  • tulburarea stării generale de sănătate
  • favorizează apariția diabetului de tip II
  • crește presiunea arterială
  • crește nivelul de colesterol
  • apar complicațiile intestinale
  • apar manifestările biliare și hepatice
  • sistemul imunitar este perturbat
  • apare insomnia
  • apare deficitul de vitamine și minerale

Desigur, există soluții care te pot ajuta să preiei controlul asupra propriului tău organism. Alege cu atenție ceea ce mănânci pentru a te bucura de o stare generală de bine.

Distribuie!

Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Linkedin
Share on Pinterest

Sunt aici să te susțin.
Aștept mesajul tău.

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

Necessary

Advertising

Analytics

Other

Distribuie contactul

Contact