Pacienții cu cancer au de înfruntat pe lângă efectele secundare ale tratamentului, și suferința psihologică, ceea ce poate impacta semnificativ negativ calitatea vieții lor.
Într-un studiu cross-secțional asupra supraviețuitorilor de cancer la prostată cu un prognostic bun s-a constatat că: un subgrup de oameni a raportat constrângeri în a vorbi cu alții despre boală (de exemplu, unii au evitat să vorbească despre cancer, au acționat inconfortabil atunci când erau vizitați, sau exprimau dificultăți să vorbească despre cancer). Acești oameni, în comparație cu colegii lor care au avut relativ puține constrângeri în a vorbi despre situația lor, au raportat mai multe gânduri intruzive legate de cancer.( Lepore et. al 2001)
În ciuda groazei, disconfortului și disfuncției asociate din această boală, unele persoane sunt capabile să mențină sau să-și restabilească echilibrul emoțional de dinainte de cancer destul de rapid. Prin examinarea proceselor naturale și predictorilor de ajustare emoțională la pacienții cu cancer, putem găsi indicii pentru proiectarea de intervenții eficiente. Contextul social de recuperare influențează ajustarea emoțională în fața cancerului. Predictorul primar de ajustare emotională la persoanele care au cancer este calitatea relațiilor interpersonale în perioada de recuperare. În particular, disponibilitatea sprijinului social de la familie si prieteni este asociată cu o mai bună ajustare emoțională (Glanz & Lerman, 1992; Helgeson & Cohen, 1996; Rowland, 1989, apud Lepore et. al 2001), întrucât relațiile tensionate sunt asociate cu ajustări deficitare (de Ruiter, de Haes, & Tempelaar, 1993; apud Lepore et. al 2001). Pacientul ar obține beneficii prin dialogare în cazul în care este întâmpinat cu susținere, receptivitate, sau primește răspunsuri sociale necritice, dar nu în cazul în care discuția este nesuportivă sau primește răspunsuri sociale critice. Răspunsurile sociale negative la dezvăluirile despre traumă ar putea împiedica prelucrare cognitivă dacă indivizii încearcă să nu se gândească sau să vorbească despre traumă ca un răspuns la criticile primite.
A nu te gândi sau a nu vorbi despre traumă reduce oportunitatea de a înțelege stimulii legați de traumă.
Sunt aici să te susțin.
Aștept mesajul tău.