Tulburarea paranoică de personalitate: pe urmele fricii

Cabinet Psiholog Bucuresti Manuela Varzaru

Tulburarea de personalitate este o afecțiune mintală, fiind marcată de un model de neîncredere și suspiciune față de ceilalți, fără a exista motive întemeiate pentru a fi suspicios sau mereu în gardă. Persoanele ce suferă de paranoie, cred că cei din jurul lor încearcă în mod constant să le facă rău.

Astfel, este marcată de un tipar pe termen lung de neîncredere și suspiciune față de cei din jur. Indivizii cu tulburare paranoică de personalitate sunt convinși că alții vor să îi înjosească sau să îi amenințe integritatea în vreun fel. De asemenea, aceștia nu consideră că modul în care se comportă și gândesc este problematic.

Tulburarea de personalitate face parte dintr-un grup de afecțiuni numit tulburări de personalitate excentrică. După cum spune și numele, acești oameni au un caracter excentric și neobișnuit în comparație cu persoanele din jurul lor.

Un lucru important de menționat este faptul că indivizii nu experimentează iluzii sau halucinații, precum se întâmplă în cazul schizofreniei sau episoadelor maniacale severe din cadrul bipolarității.

 

Care sunt simptomele tulburării paranoice de personalitate?

Persoanele cu PPD se află mereu într-o stare de apărare. Ei sunt convinși că ceilalți încearcă în mod constant să îi rănească sau înjosească. Convingerile lor sunt în general nefondate, la fel și obiceiurile de învinovățire și neîncrederea cu care trăiesc. Acestea interferează cu capacitatea omului de a forma relații interumane apropiate sau viabile. Prin urmare, persoanele suferinde își limitează drastic viața socială.

Astfel de persoane vor manifesta:

  • îndoieli față de angajamentul, loialitatea sau încrederea celorlalți, crezând că cei din jurul lor îi înșală sau exploatează;
  • reticență în a destăinui altora informații personale, deoarece se tem că acestea vor fi folosite împotriva lor;
  • neiertare și ranchiună;
  • hipersensibilitate, acceptând cu greu criticile;
  • interpretări greșite asupra remarcilor nevinovate sau privirile oamenilor;
  • perceperea atacurilor la adresa propriului caracter ce nu sunt evidente pentru ceilalți;
  • suspiciuni persistente, nefondate, cu privire la fidelitatea partenerii lor;
  • distanțare față de cei dragi;
  • control și gelozie exagerată pentru a evita situațiile de trădare;
  • nerecunoașterea rolului lor în probleme sau conflicte, crezând că mereu au dreptate;
  • dificultăți în relaxare;
  • ostilitate, încăpățânare, fiind certăreți.

Recunoașterea unui astfel de comportament poate fi o provocare, deoarece fiecare individ are caracteristici specifice, în funcție de cauzele care au declanșat tulburarea paranoică de personalitate. În principiu, acești oameni vor da dovadă de un comportament repetitiv și rigid. Adeseori, devin incapabili să se adapteze la situații noi sau să înțeleagă alte puncte de vedere.

De asemenea, indivizii prezintă dificultăți în reglarea și gestionarea emoțiilor. Acest lucru se manifestă adesea prin schimbări bruște de dispoziție și reacții extreme, chiar dacă este vorba de situații obișnuite.

Cei ce suferă de tulburarea paranoică de personalitate percep distorsionat realitate. Unele persoane tind spre izolare socială și evitarea interacțiunii inter-umane. Pot avea dificultăți în menținerea propriilor obiective pe termen lung, schimbându-și adesea planurile sau direcția vieții lor. Sunt persoane nesigure pe propriile lor puteri, fiindu-le aproape imposibil să stabilească relații sănătoase cu cei din jur.

 

Care sunt cauzele ce declanșează PPD?

Oamenii de știință încă nu au găsit cauza exactă ce declanșează tulburarea paranoică de personalitate. Cu toate acestea, ea include o combinație de factori de mediu, dar și biologici. Cercetătorii obișnuiau să creadă că există o legătură între PPD, schizofrenie și personalitatea schizotipală. Studiile realizate de atunci au arătat că acest lucru nu este posibil.

Această personalitate continuă să se dezvolte pe măsură ce copilul sau adolescentul crește. Astfel, un individ poate fi diagnosticat doar după vârsta de 18 ani. Cu toate acestea, PPD poate fi greu de diagnosticat, deoarece majoritatea persoanelor nu cred că există o problemă în comportamentul lor sau modul în care privesc viața în general.

În momentul în care caută ajutor, persoana declară anxietate sau depresie din cauza problemelor ce sunt declanșate de PPD, precum divorțul sau relațiile pierdute. Atunci când un psiholog sau psihiatru suspectează că cineva ar putea suferi de o astfel de tulburare, îi va adresa individului întrebări ample, generale, asupra cărora nu poate răspunde defensiv sau ostil. Acestea pot fi legate de:

  • trecutul persoanei;
  • relații;
  • istoricul locului de muncă anterior;
  • testarea realității;
  • controlul impulsurilor.

 

Există alte afecțiuni asociate cu tulburarea paranoică de personalitate?

Răspunsul este da. Aproximativ 75% dintre persoanele cu tulburare paranoică de personalitate prezintă o altă tulburare de personalitate. Cele mai frecvente sunt:

  • tulburarea de personalitate evitantă;
  • tulburarea de personalitate borderline;
  • tulburarea de personalitate antisocială.

De asemenea, indivizii cu PPD au șanse mai mari de a consuma alcool sau substanțe interzise. În cele din urmă PPD se poate trata prin psihoterapie, precum terapia cognitiv-comportamentală sau terapia comportamentală dialectică.

Distribuie!

Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Linkedin
Share on Pinterest

Sunt aici să te susțin.
Aștept mesajul tău.

Distribuie contactul

Contact